Brașov este unul dintre cele mai frumoase și îndrăgite orașe din România, unde puteți petrece cel puțin un weekend bucurându-vă de atmosfera sa medievală, cunoscându-i istoria, locurile și locuitorii.
Scurt istoric al orașului Brașov
Brașovul este atestat documentar din 1252 sub numele latin Corona sau denumirea germană Kronstadt, în traducere „Orasul Coroana”, ambele denumiri fiind oglindite în sigla orașului.
Pe Muntele Tâmpa a existat o cetate numită Brassovia, dând ulterior denumirea românească a orașului. Au fost descoperite urme de așezări din epoca de piatră, dar și urme ale unor cetăți dacice. Orașul a fost fondat de către Cavalerii Teutoni în 1211 pentru a apăra hotarul Regatului Maghiar și a fost colonizat de către saxonii din Transilvania, devenind astfel una dintre cele șapte cetăți cunoscute drept Siebenburgen. Urme ale coloniștilor germani pot fi observate în arhitectura gotică, barocă și renascentistă, care împreună cu o multitudine de atracții istorice, fac Brașovul unul dintre cele mai vizitate locuri din România.
- 1 minut distanță: Piața Unirii, Prima Școală Românească, Biserica Sf. Nicolae, străduțele din Șcheii Brașovului
- 5 minute distanță: Poarta Șchei, Poarta Ecaterinei, Str. Sforii
- 10 minute distanță: Piața Sfatului, Biserica Neagră, După Ziduri, Turnul Alb și Turnul Negru, Str. Republicii
Biserica Sf. Nicolae
Datând ca așezământ din 1292, Biserica „Sf. Nicolae” domină, prin dimensiunile sale impresionante, Șcheii Brașovului. Biserica a fost ridicată în piatră începând din anul 1495 de către localnici cu ajutorul domnitorului Țării Românești, Neagoe Basarab. Socotită pe bună dreptate catedrala românilor din țara Bârsei, Biserica „Sf. Nicolae” ascunde hrisoave străvechi, de peste 300 de ani și odihnește personalităţi importante din istoria naţională şi locală ca Nicolae Titulescu, Ioan Meşotă şi preotul Vasile Safta.
Muzeul „Prima Școală Românească”
Construită în anul 1495 clădirea muzeului păstrează stilul baroc al modificărilor efectuate în cursul anului 1760. Complexul muzeal este format din mai multe camere și clădiri: Sala de clasă “Anton Pann”, Sala “Diaconul Coresi”, Sala „Cartea şi Cărturarii braşoveni”, Sala „Cartea, factor de unitate naţională”, Sala cu vatră, Biserica “Sf. Nicolae”, Muzeul “Ex-Libris”, Muzeul „Junii braşoveni”, Muzeul „Tudor Ciortea”.
Șcheii Brașovului
Așezarea de sub cetatea Tâmpa sau „Cătunul” din Șchei este vatra românilor brașoveni. Aici exista, cu mult înainte de înființarea cetății Brașovului medieval, o veche așezare românească cu numele „Cătun”, ai căror locuitori din vechime erau apărătorii cetății de pe Tâmpa. Această așezare a continuat să existe și după înființarea cetății Brașov, dar după înălțarea zidurilor și a bastioanelor (1455) a rămas în afara incintei. Pentru români, Poarta Schei era singura cale de acces în Cetate, iar accesul le era permis doar în anumite perioade și în schimbul unei taxe plătite la poartă, pentru a-și putea vinde produsele în interiorul citadelei.
Poarta Ecaterina
Poarta Ecaterinei a înlocuit vechea poartă a Cetății Brașovului din secolul al 14-lea, care a fost distrusă de cotropitori și de inundația din 1526.
Vechea poartă construită era împinsă în afara zidurilor cetății și avea galerii etajate din lemn. În 1559 se construiește în fața porții un turn pătrat, prevăzut cu un pod mobil pe lanțuri, peste șantul acoperit cu apă. Poarta Ecaterinei a servit ca intrare în oraș până în anul 1827, când necesitățile vremii au impus ridicarea uneia noi: Poarta Schei
Astăzi, turnul porții Ecaterinei este renovat și adăpostește expoziții periodice de artă și istorie.
Poarta Schei
Poarta Schei, numită în documente și „porta valachica” a fost ridicată în anii 1827-1828 pentru a ușura comunicarea cu cetatea locuitorilor din Șcheii Brașovului. Construită din piatră și cărămidă în stil neoclasic, Poarta Șchei are forma unui arc de triumf cu trei intrări, una principală de mari dimensiuni în mijloc și două intrări mai scunde în stânga și în dreapta care sunt destinate pietonilor. Inscripția în latină marchează momentul construirii porții cât și precizarea că această poartă a fost ridicată în urma vizitei împăratului Francisc I. la Brașov în anul 1817.
Strada Sforii
Strada Sforii este cea de-a treia cea mai îngustă stradă a Europei (după Spreuerhofstraße din Germania și Parliament Street din Anglia). Lățimea Străzii Sforii variază între 1,11 și 1,35 m, fiind inclusă de Huffington Post în topul celor mai înguste străzi din lume. Strada Sforii este localizată între străzile Cerbului și Poarta Șchei. Existența ei este atestată în documentele din secolul al XVII-lea ca un simplu coridor, pentru a ajuta munca pompierilor și reflectă tendințele de urbanizare a Brașovului medieval.
Biserica Neagră
Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România. Inițial s-a numit Biserica Sfânta Maria, până în anul 1689, când a avut loc un incendiu care a distrus parțial clădirea, înnegrindu-i zidurile. Atunci a primit numele actual – Biserica Neagră. În clopotnița bisericii se află cel mai mare clopot din România, un clopot din bronz care cântărește 6 tone. Biserica adăpostește o importantă și valoroasă colecţie de covoare orientale. Stranele din interior constituie un alt element de patrimoniu al Bisericii Negre, la care se adaugă și renumita orga Buchholz, cu 4.000 de tuburi, instalată în 1839.
